Regresia e un mecanism de protectie impotriva stressului sau a depresiei, atunci cand e exploatata cu masura.
Evident ca nu e recomandabil sa „dam in mintea copiilor” de cate ori ne lovim de un obstacol. Dar uneori, un strop de refugiu ne da combustibil sa mergem mai departe.
Cel mai usor de accesat un moment de confort din trecut este „o mancare ca la mama acasa” sau ca la bunici...
Mai ales dulciurile simple ale copilariei ne ofera alinare dupa o zi grea. Pentru unii dintre noi, gustul copilariei inseamna gris cu lapte, peste care se toarna generos dulceata de visine. Cald sau rece, e un desert delicios, care se prepara in cateva minute, dar cu efecte mai benefice decat alcoolul sau medicatia.
Alt desert cu gust de copilarie e mai laborios, dar fin si usor, ca o poveste spusa de mama inainte de culcare – lapte de pasare. Pana si denumirea sa e de basm.
Un desert de vara perfect si potrivit sezonului este spuma de capsune sau de zmeura. Pentru noi, o nostalgie, pentru copiii nostri, o viitoare nostalgie.
Crema de zahar ars, cu gust amarui si textura unica e un deliciu de care nu te poti satura la nicio varsta.
De aici, intra artileria grea – gustul de toamna al galustelor cu prune sau al placintei cu dovleac, mirosul de cozonac de Craciun sau de Pasca de Pasti si minunatiile regionale, pe care unii dintre noi nici nu le-am gustat vreudata, dar pentru altii sunt bucurie curate!
Voua ce dulce din copilarie va ofera confort?