Stilul de viata al consumatorilor se modifica rapid, fie din cauza influentelor celor din jur, fie a mass-mediei sau chiar din cauza schimbarilor la nivel global, a dezastrelor naturale. Asa se face ca, in urma unui studiu, compania Mintel a identificat 12 trenduri pe care le vom regasi in 2016 in domeniul industriei alimentare.
Astfel, vom descoperi ca oamenii tind sa citeasca mai des etichetele produselor pentru ca sunt tot mai atenti la alimentatie si aleg sa cumpere produse naturale, fara aditivi. Un alt aspect cu care ne vom confrunta in 2016 este atentia indreptata catre risipa alimentara. Primul pas a fost facut deja in acest sens in Franta, tara care a aprobat legea “Food Waste”, iar usor-usor si alte state sau companii urmeaza acest “trend”, fie prin proiecte de CSR precum campania Inglorious Fruits and Vegetables, fie prin petitii semnate de cetateni.
Va lasam sa descoperiti toate cele 12 trenduri rezultate in urma studiului realizat la nivel global:
Cererea consumatorilor pentru produse naturale sau cat mai putin procesate forteaza companiile sa renunte la ingredientele artificiale.
Risipa alimentara, seceta sau alte fenomene naturale nu ne afecteaza doar aprovizionarea cu alimente si bauturi la nivel global, ci influenteaza si sistemul de producere si preparare al produselor. In 2016 sustenabilitatea este considerata esentiala la dezvoltarea noilor produse destinate bunului comun.
Asa cum zice zicala despre frumusete “Ceea ce e in interior conteaza”, consumatorii marturisesc ca dietele au efecte asupra felului in care ei arata si se simt. Produsele sunt gandite astfel incat sa ajute atat starea fizica, cat si cea emotionala, creandu-se, astfel, o piata pentru produse imbunatatite cu "de toate", de la colagen la probiotice.
Gasim variante care sa ne satisfac preferintele la tot pasul. Astfel, au aparut burgeri vegetarieni, substituenti ai laptelui pentru oamenii care tin diete sau care urmeaza un stil de viata vegetarian.
Varietatea tot mai mare de surse proteice si potentiali inlocuitori sunt la indemana consumatorilor. In aceste conditii, aceste “alternative” pot prelua curentul principal si pot incepe sa domine piata.
Pentru multi, fitness-ul este despre cum pot avea o viata mai activa. Promovarea programelor de atletism care incurajeaza consumatorii sa devina sau sa se mentina activi vine paralel cu o nevoie de informare si de consum mai mare pentru o nutritie sportiva, inclusiv energica, proteica si de hidratare. Acest lucru creeaza oportunitatea unei comunicari si a unei linii de produse pliate pe nevoile de activitate ale oamenilor.
Consumatorii au fost dintotdeauna impresionati de originea produselor, ingredientelor sau de povestile care ii inspira. De aceea, ei vor relationa mai bine cu produsele ale caror date sunt verificabile si verificate.
Cumparaturile online, aplicatiile, serviciile de livrare schimba tot mai mult comportamentul adeptilor shoppingului traditional. In timp ce internetul inca nu a schimbat foarte mult peisajul cumparaturilor, inovatiile in materie de tehnologie incurajeaza consumatorii sa achizitioneze produse mai mult online decat offline.
Dezvoltarea canalelor sociale a concentrat atentia utilizatorilor catre un nou interes, gatitul, dar nu cu scopul de a avea ce manca, ci pentru a impartasi cu ceilalti creatiile lor. Unii dintre ei spera sa concureze cu programele specializate de televiziune, in timp ce altii se perfectioneaza in a inventa diverse specialitati curajoase, cum ar fi briose cu curry. In orice caz, oamenii gatesc pentru a impartasi cu prietenii sau cu cei care ii urmaresc pe retelele de socializare.
La “granita” dintre varste, multi consumatori locuiesc singuri si, de cele mai multe ori, mananca singuri. Deci, acesti consumatori prefera produsele, promotiile si packaging-ul alimentelor care sunt pentru un singur consum / o singura portie.
Gustul, aroma a fost dintotdeauna in centrul atentiei in ceea ce priveste inovatia. Insa pentru societatea actuala, focusata pe elementele vizuale si conceptul de sharing, este important ca inovatia sa vina sub forma dish-urilor / preparatelor colorate si realizate artistic.
Interesul in “cat mai natural” si “revenirea la origini” a determinat cresterea produselor pe baza de cereale precum si a alimentelor “superfoods”. Intr-o perioada in care auzim tot mai des de scandaluri despre mancarea ultra procesata, oamenii tind sa se intoarca la retete originale, produse si conservate cat mai natural. Interesul pentru ingrediente istorice ne arata ca oamenii fac eforturi pentru a se intoarce catre propria fiziologie si isi gandesc alimentatia in relatie cu mostenirea genetica.
Stereotipul conform caruia tot ce conține grăsimi este dăunător a început să-și piardă relevanţa. Conștientizarea diferenței dintre grăsimile "bune" și cele "rele" a făcut ca grăsimile să nu mai joace un rol primordial în alegerea produselor sănătoase.
Sursa photo: organics.org